ÎN SURDINĂ

Vreme trece, vreme vine

Reviews Social

Serialul Bridgerton de pe Netflix sau Rețetă de ciorbă de istorie

Vă invit să utilizați aceleași ingrediente și să-mi spuneți la ce concluzie ați ajuns după ce conștiința voastră va fi „copt” informația.

Se ia o legătură de persoane atât din anturaj, cât și de pe internet, și se ascultă recomandarea de a urmări acest serial. Se culeg câteva informații prealabile din grădina internetului pentru a putea seta cât mai precis gradul așteptărilor. Cuvintele cheie sunt: drama istorica, perioada regenței, Londra în jurul anului 1811 – așadar, încinzi focul entuziasmului și te apuci de treaba.

Se distinge și alege cel mai confortabil loc de pe canapea și se pornește televizorul. Premisele se dovedesc a fi adevărate sau „bio”, cum le-am spune: ambient muzical adecvat, imagini întruchipând decoruri și costume delicioase, precum și o voce naratoare suavă. Știi că ești pe drumul cel bun atunci când crema de basm se leaga bine, și abia aștepti să o savurezi pe toată. Ai pus capacul peste oală, și te poți retrage ușor într-un sentiment de relaxare. Până aici, rețeta este excelentă!

Curios totuși, la un moment dat ai impresia că nu vezi bine: Regina, (care, doar la un mic search pe Google despre Era Regenței, afli de fapt că trebuia să fie fiul unui Rege), prezintă trăsături afro-asiatice. Curios lucru, îți spui că tot stresul din ultima vreme își spune cuvântul și ai ajuns să nu mai vezi bine. La o privire mai atentă, sesisezi și alte două domnișoare din proximitatea Reginei, fiecare reprezentând un exponent al culturilor menționate. Continui să privești buimac cum din oala sar tot mai multe astfel de personaje greu de imaginat a fi încadrate într-un astfel de spațiu. Îți amintești de curentul modern care își propune o integrare mai mult sau mai puțin agresivă ai anumitor reprezentanți de gen/rasă în cât mai multe oale, cu precădere în cea a producțiilor cinematografice.

Fiecare ingredient își are locul și rolul important în bucătărie. Știm cu toții ce rezultat încântător poate da asocierea de gusturi dintre dulce-acrișor, dulce-iute, sărat-acid, etc. Dar! Ce te faci când pui zahăr în ciorbă? Sau, ce te faci când ai făcut o ciorbă din istorie? Mai poți afirma că ai făcut o descoperire inedită sau e mai drept să spui că acest experiment nu își are locul, iar că ciorba, trebuie să rămână ciorbă, iar istoria, istorie.

Disclaimer

Foarte important este de menționat faptul că, vice-versa acestei situații ar fi iscat reacții mult mai acide din partea unui public mai larg. La fel de inoportun aș găsi orice film cu subiect istoric, al cărui fir narativ își propune să contureze imaginea unei societăți fără a ține cont de adevărul și logica științifică. Un exercițiu de imaginație: povestea unui trib din Africa, sau a unei așezări din Asia, în care jumătate din protagoniști sunt reprezentanți ai rasei albe. Cam câte voci ar striga că acest gest este unul desconsiderator și batjocoritor la adresa culturii respective?

De asemenea, deși am studiat istoria, nu mă pot numi în niciun fel o experta a perioadei menționate. Un minim de cultură generală însă îți denunță faptul că ceea ce îți este prezentat ca o imagine istorică, are niște distorsiuni fabuloase. Înțelegem divertismentul, înțelegem și relaxarea, dar pe de altă parte distingem ceea ce alții nu sunt îndrumați să facă, și anume, să nu luăm lucrurile ca atare. Un mic indiciu asupra unei convenții fantastice, sau a ideii de univers alternativ, m-ar fi lăsat în acest moment fără subiect și fără ciorbă.

Mai departe, tot ce îmi doresc în naivitatea mea este ca uneltele de propagandă ale regimurilor totalitare prin intermediul producțiilor cinematografice, despre care am studiat în facultate, să fie simple povești care țin de domeniul trecutului.

+ posts

LEAVE A RESPONSE

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: